Cum trebuie sa fie o cafea buna?

Coffee-Beans-Coffee

Cum este o cafea buna? Ce gust are? Ce ingrediente contine? Cum trebuie preparata? Iata cateva intrebari esentiale la care daca vei afla raspunsul te poti considera un cafegiu cu experienta. 

In primul rand, o cafea buna ramane o cafea buna indiferent daca este preparata la ibric (cafea turceasca), la Moka, la filtru, la presa franceza, la percolator sau la espressor.  Toate cele prezentate mai sus sunt metode clasice de preparare a cafelei  si preferinta noastra pentru una sau alta tine stric de gust. Sa uitam asadar frazele deja consacrate gen „Espressorul face cea mai buna cafea”,  „Cafeaua la ibric e de pe vremea strabunicii” sau „Filtrul de cafea e pentru business-manii post-1989”…Daca respectati canoanele de preparare a cafelei in fiecare dintre cazurile enumerate mai sus, atat espresso-ul cat si cafeaua la ibric sau cea la filtru va vor iesi ca la carte. Indiferent de preferinta pecare fiecaredintre noi o are pentru un anumit mod de preparare a cafelei sau altul, exista o lista de must-uri universale care se aplica in cazul oricarui tip de cafegiu care vreau sa se bucure in fiecare dimineata de o cafea cu adevarat speciala:

1. Tipul de cafea – cea mai importanta clasificare in materie de calitate a cafelei este cea intre cafeaua Arabica si cafeaua Robusta.

  • Arabica este specia superioara de cafea, cu un continut ridicat de uleiuri si zaharuri si un continut de cofeina mai scazut decat in cazul Robustei. Soiurile de cafea Arabica pot avea o gama variata de arome (usor fructate, de caramel, de nuci, de miere, de ciocolata etc) in functie de originea plantei de cafea.  Atentie! Vorbim despre arome si note naturale, date de particularitatile de sol si subsol si de tipul originii cafelei (Columbia, Brazilia, Costa Rica, Guatemala, Kenya, Etiopia etc), nu despre cafeaua imbogatita cu arome sintetice  din comert. Cafeaua de origine certificata 100% Arabica este cea mai pura, rafinata si gustoasa varianta de cafea recomandata pentru consum.

Robusta-and-Arabica-bean

  • Robusta este specia inferioara de cafea, de obicei cultivata si utilizata in amestecurile de cafele inferioare. Este o cafea amara, cu un continut de cofeina ridicat, dar lipsita de aroma si savoarea soiurilor de Arabica. De obicei Robusta este adaugata in amestecuri alaturi de Arabica, din ratiuni economice (cafea la pret mai mic). In miscelele traditionale italiene de espresso (in special miscella napoletana) Robusta este adaugata in proportie de minim 20% la continutul de Arabica pentru a ridica astfel continutul de cofeina al cafelei. Cafeaua 100% Robusta nu este recomandata consumului, desi se gaseste inca in comert inclusiv pe piata din Romania, in special in amestecurile decafea boabedestinate aparatelor de vending.

2. Tipul de prajire si macinare – este esential de asemenea in diferentierea intre o cafea cu adevarat valoroasa ca si gust, savoare proprietati si o cafea inferioara.

  • Din perspectiva tipului de prajire, cafeaua poate fi usor, mediu sau intens prajita. Aceasta clasificare depinde exclusive de tipul de cafea de origine utilizat in amestecul de boabe; spre exemplu, cafeaua de origine din America Latina suporta un grad de prajire mediu, in timp ce cafeaua de origine din Africa suporta un grad de prajire intens. La fel de important ca tipul de prajire este si vechimea cafelei prajite.

coffee_1476992cO cafea proaspat prajita pastreaza proprietati de gust si aroma mult mai bine decat o cafea industrial, prajita si ambalata la vid. In masura posibilitatilor cautati sa achizitionati sortimente decafea proaspat prajita din magazinele de specialitate, sau daca va orientate pe variant super-market, verificati data expirarii boabelor, cu cat aceasta este mai indepartata cu atat cafeaua este mai proaspata.

  • Din perspectiva tipului de macinare, recomandarea cea mai importanta care poate fi data oricarui consummator de cafea este aceea de a macina cafeaua acasa si de a o utilize imediat dupa macinare. Din acest motiv, din arsenaulul de acasa al oricarui cafegiu cu pedigree nu trebuie sa lipseasca o rasnita decafea, fie ea cu cutite plane sau conice. Gradul de macinare al cafelei difera in functie de tipul de preparare. Filtrul de cafea, presa franceza si percolatorul tolereaza un tip de macinare mai grunjos in timp ce espressorul si Moka agreaza o macinare mai fina. Cafeaua la ibric (cafea turceasca, cafea greceasca, cafea armeneasca) este cea care necesita cel mai fin grad de macinare posibil, cu o textura a cafelei macinate similara zaharului pudra.

coffee-before-workout

3. Intretinerea corecta a ustensilelor si depozitarea corecta a cafelei.

  • In functie de optiunea preferata in prepararea cafelei, fiecare ustensila utilizata vine cu regulile ei de intrebuintare si intretinere, astfel incat gustul cafelei si celelalte proprietati ale acesteia sa nu fie alterate. Curatarea si decalcifierea espressorului si a filtrului decafea sau spalarea ibricului si a aparatului Moka sunt reguli stricte care va vor asigura zi de zi o ceasca de cafea savuroasa.
  • Depozitarea cafelei reprezinta si ea un element esential ce asigura prezervarea calitatilor acesteia. Indiferent pentru ce varianta de cafea optati, aceasta trebuie depozitata in recipient etanse la loc uscat si racoros.

 

Surse foto:

http://topwalls.net/coffee-beans-coffee/

http://pollards.com/difference-between-arabica-and-robusta-coffee-beans/

http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/australiaandthepacific/australia/6155278/Exhausted-Australian-doctors-told-to-drink-more-coffee.html

http://www.weight-lifting-complete.com/coffee-before-workout/

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Moka Express – inceputurile culturii moderne a cafelei

Desi modernul si tot ce e in voga sunt astazi cautate atunci cand vine vorba despre achizitii menite sa ne asigure cafeaua de zi cu zi, Moka makerul ramane in continuare una dintre modalitatile preferate de preparare a cafelei pentru cafegii cunoscatori. Aparut in 1933 in Italia si produs pentru prima data la scara industriala de catre compania Bialetti, vasul pentru prepararea cafelei tip Moka este, prin morfologia sa dar si prin calitatea produsului finit pecare il aduce in fiecare dimineata in ceasca a milioane de Europeni si Sud americani in special, un simbol al epocii moderne a cafelei, reprezentat si prezentat cu mandrie in marile muzee de design si arta industriala din intreaga lume.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

                Cafeaua preparata la Moka pastreaza calitati de gust si aroma impecabile si ramane una dintre metodele favorite de preparare a cafelei acasa. De altfel istoria crearii si promovarii pe piata a acestui produs este strans legata de modernitate si de trecerea de la consumul decafea in cafenele specializate, tipica secolului al XIX-lea, la consumul alternativ de cafea si in intimitatea caminului, la micul dejun sau dupa-amiaza alaturide o carte buna.

                Alfonso Bialetti ca si Luigi Lavazza este unul dintre antreprenorii de succes ai Italiei interbelice. In momentul incare incepe productia lui Moka Express, in 1933, economia Italiei nu inregistrase progrese extraordinare. Intr-o perioada culminanta a revolutiei industriale, in care industria de prelucrare a metalelor era un must in ceea ce priveste o economie de succes, Bialetti vine cu o idee inovatoare si propune crearea unui cuplu ce se va dovedi de succes: aluminiu si cafea. Masinile Moka Express sunt confentionate din aluminiu, au un design unic si inconfundabil  si inregistreaza inca un succes nebun in lumea cafegiilor. In Italia astazi 9 din 10 case detin o masina Moka Express.

BialettiDupa pantentarea si punerea in vanzare a noilor sale masini de preparat cafea, fabrica Bialetti adauga in 1953, cand incepe productia in masa acestora , mascota realizata de Paolo Campani, care este de fapt caricatura a fiului lui Alfonso, Renato. Micile bijuterii ce prepara cafea se gasesc si astazi in comert si se diferentiaza de reproducerile si imitatiile ce le-au precedat creatia prin mica mascota reprezentandu-l pe bonomul domn mustacios in costumul sau chic cu pantaloni dungati si frac. Concomitent cu trecerea la productia de masa, strategia de marketing a lui Moka Express se modifica, apar in paralel cu afisele publicitare, primele spoturi publicitare televizate.

       O data cu introducerea pe piata a lui Moka Express, incepe practic ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de cultura italiana a cafelei. Desi espressoarele devin din ce in ce mai populare pe piata din Romania din ratiuni de profit, trebuie sa stiti in calitate de cafegii cu pedigree ca adevarata cultura italiana a cafelei incepe in egala masura acasa, nu numai in barurile si cafenelele unde barista experimentati prepara espresso-uri la parametri optimi si dau reprezentatii cu adevarat splendide de Latte Art.  Moka Express este in continuare modalitatea preferata de preparare a cafelei in casele italiene si constat cu surprindere si bucurie faptul ca si piata din Romania devine deschisa vizavi de acest produs. Daca la nivel de cafenele- baruri, deci in lumea de afara, e foarte agreabil sa te bucuri si delectezi cu spectacolul prepararii  unui espresso sau cappuccino la un espressor manual profesional, in intimitatea propriei case nimic nu este comparabil cu savoarea unei cesti de cafea preparata la batranul Moka.

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Pledoarie pentru cafea bună, răsfăț și echilibru

                Consumul cafelei este un subiect controversat atât în lumea medicală și a omanenilor de știință cât și în lumea cafegiilor cu ștate vechi în consumul acestei băuturi. Cafeaua este un tonic extraordinar și ajută la prevenirea anumitor boli – zic unii, dar poate de asemenea cauza neplăceri dacă este consumată fără moderație – zic alții.  Cafeaua poate fi 100% naturală dar există de asemenea situații în care aceasta este „falsificată”  cu tot felul de aditivi chimici în diferite etape ale procesului de prelucrare. Cafeaua poate fi percepută ca un viciu pentru unii, o necesitate pentru alții, un răsfăț al simțurilor pentru aceia dintre noi  care știu cu adevărat să o aprecieze așa cum se cuvine. De obicei alegerile nu foarte fericite în materie de cafea, dar și în viață în general, le fac cei care percep în mod extremist lucrurile…fără să înțeleagă pe deplin seminificația sau simbolistica reală a cafelei și a vieții de zi cu zi…

images

                Un proverb spune că de la iubire la ură e doar un pas…Putem reformula și spune că de la răsfăț la viciu distanța e aceeași ca de la iubire la ură.  Mereu am avut impresia, iar în ultima vreme am certitudinea că răsfățul și momentele de bucurie provenite din lucrurile și gesturile cotidiene se pot întâmpla numai în corelație cu moderația și cu observarea, înțelegerea și trăirea în echilibru.  Echilibrul și moderația sunt esențiale pentru noi ca ființe umane și pentru tot ceea ce constituie universul nostru interior și exterior. Pentru mulți dintre noi ideea de echilibru poate părea plictisitoare, învechită, mediocră, demnă de indivizi cărora le e teamă să își asume riscuri și să trăiască cu adevărat. Eu cred că, din contră, atunci când ai echilibru poți trăi cu adevărat, poți să îți depășești temerile și fricile, îți poți asuma riscuri și poți accepta provocări, te poți bucura de viață și poți savura fără pericolul căderii în viciu o ceașcă de cafea naturală, 100% arabica, proaspăt prăjită, cu o aciditate și aromă echilibrate, cu zahăr și lapte, după preferințe…

5915133

Leave a comment

Filed under Dolce vita

Butler sau Darcy, din această dilemă nu putem ieși…

Mai întâi au fost amândoi personaje de roman. Ambii creați de imaginația unor scriitoare, ambii destinați să fericească și împlinească viața unor eroine frumoase, inteligente, puternice, într-un cuvânt femei în accepțiunea feministă a termenului. Apoi au devenit întruchipări cinematografice cu chip și trup, o dată cu ecranizarea celor două romane. Este vorba despre Rhet Butler (Pe aripile vântului) și Fitzwilliam Darcy (Mândrie și Prejudecată). Este vorba despre Clark Gable cu a sa privire ironică și Colin Firth cu fizionomia sa distinsă.  Mie cel puțin îmi este tare greu după ce am văzut cele două filme, să despart cei doi actori de personajele pe care le întruchipează. Îmi este tare greu de asemenea să mă decid pe cine prefer sau pe cine aș alege în situația ipotetică, absurdă dar amuzantă în care ambii ar coborî din lumile lor fictive și fară vreao legătură una cu cealaltă și m-ar invita la o cafea irlandeză sau la un ceai Earl Grey…Și știu sigur că nu sunt singura cititoare ce se confruntă cu această dilemă… Probabil că atât Austen cât și Mitchell au știut ele ce-au știut când i-au creat pe cei doi, iar Gable și Firth au știut ei ce-au știut când au ales să îi imortalizeze ca personaje ale marelui și micului ecran.

                Nu vreau să intru în teorii complexe sau analize psihologice în ceea ce privește procesul de creație, dar cu siguranță atât Jane cât și Margaret au întruchipat în cei doi bărbați ficționali spiritul epocii în care au trăit. Anglia secolului al XVIII-lea respectiv Sudul Statelor Unite din perioada Războiului Civil.  Faptul că și astăzi cei doi reprezintă simboluri ale masculinității ficționale și că multe dintre noi, „eroinele” vieții reale visăm la ei se datorează felului în care viziunea scriitoricească a autoarelor a fost transpusă în imagine de către  arta cinematografică. Dacă cele două romane ne dau descrierea minuțioasă a caracterelor și simțirilor celor doi, cinema-ul este cel care vine cu detaliul final, acela al reprezentării fizice a personajelor. Iar meritul lui Gable și Firth este acela că au avut de la natură înfățișarea și talentul necesar astfel încât să aducă la viață, chiar dacă vorbim despre viața pe o peliculă, doi bărbați atât de desăvarșiți încât pun populația feminină a globului în dilema eternă de a nu ști pe care să-l aleagă…

Notă: Pe aripile vântului cunoaște până în prezent o singură ecranizare cinematografică, cea din 1939 avându-i ca protagoniști pe Clark Gable și Vivian Leight.

Mândrie și Prejudecată a fost transpus de mult mai multe ori pe micul și marele ecran. Articolul de față face referiri la ecranizarea BBC din 1995 într-o miniserie de 6 episoade, avându-i ca protagoniști pe Colin Firth și  Jennifer Ehle.

Darcy_Vs_Butler

Leave a comment

Filed under Cinema, De citit la o cafea

Standardele de certificare a cafelei si importanta acestora

Ca orice produs de larg consum din societatea globalizata in care traim si cafeaua poate fi mai buna sau mai proasta, in functie de soiul din care se trage, conditiile de cultivare, procesare, prajire si bineinteles preparare a bauturii finale. Se spune totusi ca pana si o cafea 100% Robusta optim cultivata si prajita poate sa contribuie la prepararea unui cappuccino perfect sau a unui espresso ca la carte, asa cum si o cafea 100% Arabica provenita din culturi necertificate, prost prajita sau prost preparata poate avea o calitate indoielnica. In opinia noastra conditiile de cultivare si procesare, prajirea si prepararea cafelei reprezinta variabilele esentiale ale lungului si anevoiosului proces pe care aceasta bautura magica il parcurge din fermele in care este cultivata si pana in ceasca.

philippine_coffee_farmer

Primul pas in triada expusa mai sus il reprezinta cultivarea si procesarea cafelei verzi. In aceasta etapa accentul se pune pe calitatea solului in care cafeaua este cultivata, absenta completa sau prezenta minimala a substantelor chimice in procesul de cultivare si procesare, dar in egala masura se tine cont de protejarea si tratamentul echitabil al fermierilor ce se ocupa de cafea. Momentan exista in zona tropicala – zona prin excelenta de cultivare a cafelei peste 25 de milioane de oameni a caror exsistenta cotidiana este asigurata de cultivarea si procesarea cafelei. Suprafetele cultivate cu cafea depasesc astazi 12 milioane de hectare iar majoritatea plantatiilor de cafea sunt situate in zone considerate de importanta ridicata pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila. Iata de ce, sistemul de certificare a culturilor de cafea a aparut si s-a dezvoltat ca o necesitate absoluta atat pentru protectia fermierilor cat si pentru prezervarea biodiversitatii si dezvoltarea pe criteriile durabilitatii a regiunilor din care provim boabele verzi de cafea. Cele mai cunoscute si mai importante certificari pentru cafea sunt: Rainforest Alliance, USDA Organic, Fairtarde International si UTZ Certified.

Rainforest Alliance se concentreaza pe certificarea din perspectiva protectiei mediului dar merge mai departe acoperind si alte probleme cum ar fi relatiile din interiorul comunitatii si tratamentul corect din perspectiva drepturilor omului pe care il primesc cei ce lucreaza in fermele in care se cultiva cafeaua.

USDA Organic este un standard de certificare american. Produsele cerificate cu acest standard sunt organice 100%, cultivate pe un sol care nu a fost tratat timp de cel putin 3 ani cu ingrasaminte sintetice, pesticide sau herbicide. Acelasi lucru este valabil si pentru  planta de cafea.

Fair Trade este o certificare preocupata in primul rand cu eradicarea saraciei. Din acest motiv cafelele certificate Fair Trade au fost achizitionate de la fermieri la un pret care sa asigure profitabilitatea culturilor.

Standarde_Certificare_Cafea_Cafegiicupedigree

UTZ Certified pune in special accent pe transparenta si usurinta urmaririi procesului de aprovizionare si administrare eficienta a fermelor – practici agricole eficiente, prevenirea eroziunii solului, minimizarea consumului de apa si minimizarea poluarii, utilizarea responsabila a chimicalelor si protectia habitatului.

Standardele prezentate mai sus sunt cele mai importante si in acelasi timp cele mai cunoscute standarde de certificare pentru cafea. Le veti regasi cu siguranta pe ambalajul cafelelor de calitate, daca veti cauta cu atentie. Certificarile sunt importante o data pentru ca sustin munca fermierilor si productia de cafea eficienta si sustenabila si apoi pentru ca aduc in ceasca fiecaruia dintre noi o cafea de cea mai buna calitate.

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Cum preparam cafeaua dupa reteta clasica italiana?

Chiar daca sunt inventatorii espressor-ului si implicit cei mai vechi consumatori de espresso, italienii prepara cel mai des in propriile case cafea dupa reteta veche ce utilizeaza aparatul Moka. Acest aparat, ca si espressorul este o inventie italiana si are la baza aceleasi principii de functionare ca primele espressoare aparute la inceputul secolululi trecut. Apa transformata cu ajutorul focului in abur trece prin sita ce contine cafea iar in partea de sus a aparatului se obtine bautura magica pe care atatia dintre noi o iubim. Noi am incercat sa preparam cafeaua dupa reteta traditionala si ne-am descurcat foarte bine. Trebuie sa recunoastem totusi ca am utilizat atat aparate cat si cafea de cea mai buna calitate. Ceea ce va dorim si voua daca vreti sa va bucurati zilnic de cea mai buna cafea.  Iata in cativa pasi simpli cum am preparat noi o cafea italiana:

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

De ce avem nevoie? In primul rand de un aparat Moka – al nostru este un Bialetti pentru o singura portie de cafea. Apoi de cafea de cea mai buna calitate, 100% Arabica. Noi am ales cafea proaspat prajita Columbia Supremo de la Papa Jacques. Este o cafea de origine, delicate si cu o aroma particulara.

Un alt secret important este sa rasniti boabele exact inainte de prepararea bauturii. Pentru aceasta aveti nevoie de o rasnita musai cu cutite conice din ceramic. Varianta cea mai buna pentru noi a fost rasnita manuala Hario Skerton, cu care am obtinut un macinis indeajuns de fin si uniform.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Dupa rasnirea cafelei, umplerea aparatului cu apa in compartimentul de jos si punerea pe foc, este nevoie intr-adevar de putina rabdare pana masina atinge temperatura si presiunea necesare…Cand acest lucru se intampla, se produce minunea…

445

…iar rezultatul final a fost unul cu adevarat deosebit: o cafea cu o usoara aroma de ciocolata amaruie, densa, moderat de tare si care ne-a facut ziua mai buna!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

4 Comments

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Amedeo Preziosi – pictorul orientalist al Bucurestiului

 

In plin secol al XIX-lea, cand Revolutia Industriala se afla la apogeu, cartile postale si arta fotografica si cinematografica isi incep parcursul fulminant, Amedeo Preziosi este ultimul pictor orientalist ce a captat mai bine ca oricare altul in lucrarile sale spiritul Constantinopolului dar si spiritul Bucurestiului, descifrand limbajul amandurora si descoperind Orientul in spiritul fiecaruia dintre ele.

Nascut intr-o familie de inalti functionari din Malta la inceputul secolului al XIX-lea, Amedeo Preziosi da de mic dovada de inclinatii artistice. Tatal sau dorea ca Amedeo sa studieze dreptul si din acest motiv il trimite la Paris pentru a urma cursurile la Sorbona, dar socoteala de acasa nu pare sa se potriveasca cu cea din targ. Ajuns la Paris, tanarul  se inscrie la Ecole des Beaux Artes unde are ocazia sa studieze pictura cu cei mai renumiti artisti ai vremii. De la acestia Amedeo afla prima data povesti fascinate despre Orientul Apropiat cu traditiile, culorile si aromele sale magice si extrem de atragatoare pentru tanarul occidental. Astfel, dupa terminarea studiilor Preziosi nu sta decat pentru o scurta perioada de timp in Malta natala, apoi decide sa isi inceapa calatoria in Orient.

Amedeo_Preziosi_Dervis_Turc

Istanbul este metropola orientala in care Preziosi poposeste prima data si in acelasi timp de acest oras se va simti cel mai legat prin creatia sa, prin picturile si schitele realizate aici. Primul tablou cu un peisaj din Istanbul este datat 1842, iar doi ani mai tarziu, in 1944 exista documente care atesta intrarea pictorului in slujba secretarului personal al Ambasadorului Marii Britanii. Intr-o perioada in care cartile postale aveau o raspandire limitata iar arta fotografica se afla la inceput, Amedeo Preziosi reuseste sa capteze in picturile sale esenta orientalismului si traditiile din Istanbul si din imprejurimi, spre incantarea turistilor si vizitatorilor acestui oras. La cativa ani dupa ce ajunge in Imperiul Otoman pictorul invata sa vorbeasca fluent limbile din regiune (turca si greaca in special) si se casatoreste cu o grecoaica ce locuia in Istanbul.

In 1869 are loc intalnirea dintre Regele Carol I recent inscaunat pe tronul Principatelor Romane si pictorul orientalist. Placut impresionat de lucrarile lui Preziosi, Carol I il invita pe acesta in tara, propunandu-i sa realizeze acolo o serie de lucrari inspirate din peisajul si traditiile de la noi. Astfel ajunge unul dintre ultimii pictori orientalisti ai Europei sa capteze in picturile sale combinatia fascinanta de oriental si occidental, traditiile si cosmopolitismul din tara noastra in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Asa cum la Istanbul pictorul este atras mai degraba de strada de agitatia din bazaruri, de cafenele si de peisajele citadine, si in Bucuresti principalele puncte de atractie sunt targurile, pietele, mahalaua in care misuna continuu furnicarul de lume intr-un dute-vino ametitor.

Amedeo_Preziosi_Costume_Traditionale_Romanesti

Cafeaua joaca si in cazul lui Preziosi ca si in cazul celorlati pictori orientalisti un rol important. O serie de picturi infatiseaza cafenelele din Istanbul, cafegii ambulanti de pe strazi sau ritualuri restranse de preparare si servire a cafelei. La Bucuresti situatia este diferita: urmarind ca si in Istanbul viata de zi cu zi a oamenilor obisnuiti, Preziosi are ocazia de a surprinde frumusetea porturilor populare de la noi, lumea pestrita de la targul de Mosi, postalionul trecand prin Cotroceni, malul Dambovitei, mahalelele bucurestene, bisericile vechi frumos mornamentate. Cafeaua in schimb este absenta din peisajul bucurestean tipic oamenilor obisnuiti, al taranilor ce vin cu marfa la targuri sau ai locuitorilor mahalalei. Intrata la noi pe filiera turceasca, moda cafelei se pastreaza initial numai la curtea domnitorului si in casele boieresti iar apoi in cafenelele aparute dupa moda franceza in marile orase.

Ceea ce ramane important pentru noi din creatia lui Preziosi este puntea care se creaza prin lucrarile sale intre orientalismul de Bosfor si orientalismul de Dambovita. Panzele pictorului ne dau si astazi posibilitatea de a compara si de a observa asemanarile si diferentele dintre doua metropole aflate la granita cu Occidentul: Bucuresti si Constantinopole. Daca Istanbulul apare ca un taram magic, plin de farmec, de culoare de zgomot, de turbane si valuri, de ciubucuri si ibrice, Bucurestiul pare a fi orasul contrastelor care se potrivesc perfect unul cu celalalt, orasul noului si vechiului, al taditiei si inovatiei. Natura este mai salbatica decat in Istanbul, cladirile, cu exceptia bisericilor, sunt rustice, asezate in mahalale in care atunci cand Dambovita se revarsa apa aduce ramasite din pantecele raului pe strada. In Bucuresti Orientul intalneste Occidentul in modul cel mai original si cel mai placut estetic si vizual. Porturile traditionale romanesti ale taranilor romani gasesc o imbinare reusita cu colbul strazilor inguste si aglomerate ale Bucurestilor, cu arhitectura bisericilor, cu portul turcesc al boierilor si portul dupa moda austriaca a tineretului intelectual.

Preziosi_Cookie_Seller

Daca Istanbulul pare desprins din O mie si una de nopti : un spatiu magic, cu dervisi, palate somptuase in care locuiesc preafumoasele cadane ale sultanului, bazarul imens in care gasesti toate minunile lumii si cafenele unde barbatii se aduna sa dezbata, sa joace table si sa fumeze ciubuc, Bucurestiul nu este nici complet oriental nici complet modern. In picturile lui Preziosi, dar si in general, Bucurestiul este de fapt orasul contrastelor prin excelenta. Dar aici contrastele ajung sa se completeze atat de bine incat devin parte componenta a intregului; in fapt devin intregul insusi. In aceasta consta de fapt magia Bucurestiul, oras ce datoareaza ceea ce este felului in care Occidentul si Orientul s-au ingemanat perfect intre zidurile cladirilor sale.

Amedeo_Preziosi_Piata_Sfantul_AntonPiata Sf. Anton, Bucuresti

Amedeo_Preziosi_Cafegii_cu_PedigreeTuristi pe strazile Istanbulului

Amedeo_Preziosi_Targ_Mosi_Cafegii_cu_PedigreeTargul de Mosi, Bucuresti

Amadeo_Preziosi_The_Grand_Bazaar_CafegiiGran Bazar Istanbul

Amedeo_Preziosi__Cotroceni_Postalionul_Domnesc_CafegiiPostalionul in Cotroceni

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cafeaua in picturile orientalistilor europeni – partea a II-a

Secolul al XIX-lea este secolul modernizarii, aparitiei noilor ideologii si curente de gandire ce au marcat istoria si traditia filozofica a civilizatiei Occidentale pentru cel putin un secol. Si in Orient lucrurile se schimba, chiar daca dupa alt ritm decat ritmul alert si brutal impus de Vest. Aceasta schimbare care are loc se poate observa si in picturile orientalistilor. Daca in secolele trecute decorurile erau sumbre si de obicei reprezentau un colt imaginat de harem, in secolul al XIX-lea lucrurile se schimba.

Khadija_Herman_Katsch1

Pe langa scenele de harem si portretele demnitarilor otomani, pictori precum Herman Katsch, Frederick Goodall si Amedeo Preziosi incep sa puna mai mult accent pe simbolistica decorului, utilizeaza in tablouri culori vii, luminoase, depasesc spatiul de obicei interzis al haremului din palatul sultanului, realizeaza compozitii cu personaje multiple servind cafea in decoruri naturale: in parcuri, in gradini, pe terase. Cafeaua este secondata pentru prima data de un decor dedicat in totalitate ei, acela al cafenelelor, unde pe langa traditionala ceasca de cafea la ibric si la fel de traditionala narghilea se jucau table, sah, carti sau se discuta in mod liber despre cultura si politica.

the-nubian-coffee-boy_Frederick_Goodall19th century

Khadija sau Fata Tunisiana Aducand Cafea pictat de Herman Katsch si Baiatul Nubian si Cafeaua al lui Frederick Goodall sunt doua tablouri edificatoare pentru felul in care cromatica si tehnica se schimba la pictorii orientalisti ce compun in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Daca la cei doi pictori mentionati mai sus imbunatatirile tin de cromatica si tehnica, Amedeo Preziosi care poate fi de altfel considerat ultimul orientalist in voga al secolului al XIX-lea nu exceleaza la tehnica in schimb da dovada de o buna cunoastere a compozitiei si cromaticii. Tablourile sale infatisand cafenelele din Istanbul abunda in culori luminoase si contrastante, in fizionomii diferite, transmitand privitorului exact starea pe care creatorul a avut-o in momentul inspiratiei.  Tehnica pictorului aduce destul de mult cu viitoarele carti postale si vederi, ceea ce si face de altfel lucrarile sale atat de atragatoare pentru admiratorii Constantinopolului si ai traditiei si civilizatiei orientale.

Amedeo_Preziosi__Istanbul_Cafe_Cafegii_cu_Pedigree

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cafeaua in picturile orientalistilor europeni – partea I

Orientalismul inseamna astazi o paleta larga de traditii, obiceiuri, concepte culturale si religioase, ideai si imagini preluate du cultura si civilizatia Vestica din Orient.

haussard-jean-baptiste-turkish-girl-having-coffee-on-the-sofa-18th-century

Cafeaua este, prin originile plantei, prin traditia de preparare si prin cultura asociata un element solid al orientalismului care a fost preluat de catre cultura, arta si traditiile civilizatiei vestice fiind adaptat ansamblului unitar constituit de aceasta. Cafeaua ca simbolistica si element-cheie al orientalismului se poate cel mai bine remarca in picturile realizate intre secolele al XVIII-lea si al  XX-lea de catre pictorii europeni orientalisti. De la Jean Baptiste van Mour, trecand prin Eugene Delacroix si intreaga pleiada de orientalisti francezi si terminand cu Amedeo Preziosi si ale sale reprezentari ale orientalismului otoman dar si dambovitean, cafeaua este prezenta ca piesa centrala sau ca piesa decorativa intr-un numar vast de picturi.

Jean_Baptiste_Van_Mour_Coffee_Vendor

Cele mai vechi doua picturi ale orientalistilor europeni ce prezinta scene explicite referitoare la  traditia servirii cafelei in orient sunt Turcoaica band cafea pe canapea si Vanzatorul ambulant de cafea, ambele realizate de Van Mour si litografiate ulterior delitograful francez Jean-Baptiste Haussard.

Sub influenta si farmecul exercitat de orientalismul francez inclusiv doamna de Pompadour, celebra curtezana a lui Ludovic al XV-lea a acceptat sa pozeze intr-un tablou de-al lui Charles Andre van Loo intitulat Sultana. In acest tablou contesa este infatisata intr-un cadru oriental, invvesmantata intr-un costum traditional otoman si acceptand o ceasca cu cafea aburinda din mainile unei slujnice negrese.

O data cu secolul al XIX-lea tablourile orientalistilor europeni devin mai luminoase, cadrele intunecate si mai mult simbolice sunt inlocuite de terase, gradini dar si cafenele in care obiceiul oriental al prepararii si degustarii cafelei este infatisat in detaliu si cu mai multa expresivitate.

charles_van_loo_madame_de_pompadour_1747

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Fragmente de cinema cu, despre si la cafea

Industria cinematografica are capacitatea, resursele si uneori inspiratia de a face filme despre orice. Subiect, personaj, poveste, obiect, abstract – toate se pot comasa intr-o singura viziune si pot crea miracolul numit cinema. Si totusi, cu cafea si despre cafea, putine sunt filmele care sa faca un statement pentru publicul cafegiu de pretutindeni. De cele mai multe ori cafeaua apare doar ca instanta de umplutura intr-un prea-plin al plotului. In majoritatea scenelor din cinema cafeaua e un accesoriu, un atribut, dar nu un subiect in sine. Momentele “cafeistice” sunt oricum putine, iar cele cu adevarat lirice, extrem de rare. Cafeaua apare adesea in cafenele, sau pe strazi aglomerate ale New York-ului, in pahare de plastic cu anumite inscriptii publicitare si de cele mai multe ori trece neobservata in firul actiunii povestilor si tumultul personajelor.

Coffee_and_CigarettesCu exceptia celebrului si exceptionalului Coffee and Cigarettes, facut de Jim Jarmusch in 2003 si care isi anunta din titlu intentia de lirism cafegiu, putine sunt exemplele de filme sau macar de replici sau secvente privitoare la cafea ca personaj principal, ca actor protagonist. In cele 11 mini-episoade din Coffee and Cigarettes – care sunt despre tot si despre nimic – unul din putinele elemente comune este cafeaua, care indiferent de ce personaj este consumata si pusa in valoare, are un rol principal. 

goddard_au_bou_du_souffle

Si totusi, cautate cu atentie se pot gasi in filme si fragmente in care cafeaua apare in mod misterios, ca prin magie, pentru a deslusi sau incurca un moment de valva sau tacere, pentru a deveni liantul intre o intentie negraita si proiectia ei exterioara. Astfel de filme sun cele create de Michael Mann, Fritz Lang, Francois Truffaut sau Jean-Luc Goddard. Aici cafeaua apare pentru a potenta un anumit efect sau o anumita stare din scenele filmelor, are diferite seminificatii si sensuri, poate ascunde sau descoperi. Despre cafeaua ca star de cinema vom vorbi in continuare si pe indelete in urmatoarele articole de pe Cafegii cu Pedigree.

Leave a comment

Filed under Cinema, De citit la o cafea